Bunul samaritean față în față cu reacțiunea (Lc 10, 25-37)

În dragoste nu este lege, iar mila biruieşte judecata Aproape toată lumea ştie câte ceva despre „samariteanul milostiv” sau „bunul samaritean”. Sunt şi câteva detalii teologice ştiute doar de cei care au citit Biblia, însă, în mare, toată lumea e de acord cu faptul că samariteanul a făcut un lucru bun. De aia i seContinuă lectura „Bunul samaritean față în față cu reacțiunea (Lc 10, 25-37)”

Diformitatea apologiei creștine în raport cu ebraismul

Multe credinţe sau organizații religioase și-au dezvoltat un sistem de apărare a propriilor idei în faţa celor care întreabă sau le contestă crezul. Înclin să cred că nici unul dintre ele nu întrece creștinismul în această privință. Şi nu spun asta ca şi când ar fi un lucru greşit, din contră: să poţi oferi nişteContinuă lectura „Diformitatea apologiei creștine în raport cu ebraismul”

Nu e după cine aleargă, ci după Dumnezeu care are mila

Argumentul cel mai des al celor care pretind că cei mai mulţi dintre oameni vor ajunge în iad, se leagă de imposibilitatea ca Dumnezeu să treacă peste liberul arbitru. Cum să trimită Dumnezeu în Rai miliarde de oameni care nu vor acest lucru? Cum ar putea Dumnezeu să îi forţeze pe oameni să aleagă cevaContinuă lectura „Nu e după cine aleargă, ci după Dumnezeu care are mila”

Teama de sex nu e despre apărarea copiilor

Teama de a vorbi copiilor despre sex este teama de a ne întâlni cu noi înșine. Avem o armată de experți inhibați, încrâncenați și, probabil, în suferință mare cu propriul corp. Mai multe informații despre sex și sexualitate în școală e un minim început pe calea reintegrării unei părți demult decupate din umanitatea noastră. ÎnContinuă lectura „Teama de sex nu e despre apărarea copiilor”

Cum s-a produs deconstrucţia mea religioasă

În 2010 am fost chemat în faţa bisericii şi sancţionat disclipinar pentru o abatere morală destul de delicată. De obicei în astfel de situaţii, de ruşine, oamenii preferă să plece din biserică, să nu mai dea ochii cu comunitatea. Eu eram conştient că am greşit din perpectiva moralei bisericeşti, însă nu eram nici primul şiContinuă lectura „Cum s-a produs deconstrucţia mea religioasă”

Antinomia bine-rău – un efect al rupturii, nu al integrității

Trebuie amintit faptul că „binele” şi „răul”, acest tandem, aceasta antagonie, a venit nu ca o notă de spiritualitate avansată, ci ca un efect al neascultării. Cunoaşterea binelui şi răului e un semn al „căderii din rai”, nu al regăsirii lui. Dacă ne luăm după povestirea biblică, mâncatul din pomul cunoştinţei binelui şi răului aContinuă lectura „Antinomia bine-rău – un efect al rupturii, nu al integrității”

PUTERE vs VIOLENȚĂ

Ca să fii puternic, nu trebuie musai să fii şi violent. Puterea nu se certifică prin violenţă. Ba din contră, violența, ca urmare a puterii, n-ar fi decât dovadă certă a nesiguranţei puterii care are nevoie să se impună. Şi atunci ne întrebăm: Este Dumnezeu suficient de puternic şi de sigur pe El astfel încâtContinuă lectura „PUTERE vs VIOLENȚĂ”

Obsesia pentru standarde

Întâlnesc deseori ideea că, pentru a avea o perspectivă corectă supra lucrurilor, trebuie să avem un standard după care triem informaţiile. Şi, bineînţeles, majoritatea se gândesc la varianta clasică a standardului, ca la o riglă sau un cântar. De aici ne vine conceptul de canon, după care s-a numit colecția de cărți biblice considerate „inspirate”.Continuă lectura „Obsesia pentru standarde”

Cum învățăm „ce trebuie”

Atunci când citim, mintea noastră în mod automat începe să facă diferenţa între informaţii: ce am citit ieri, cu ce am citit azi şi tot aşa. Permanent ea cântăreşte informaţiile şi scoate la suprafaţă pe cele care sunt superioare altora. Ca să se întâmple acest lucru, însă, trebuie să oferim minţii material de sortat. Dumnezeu,Continuă lectura „Cum învățăm „ce trebuie””